| În perioada martie-iunie 2025, Catedra de Limba și Literatura Română din cadrul Facultății de Științe Umaniste și Sociale de la Universitatea din Zagreb, la inițiativa lectorului Delia Georgeta Ćupurdija a organizat un atelier de traduceri, cu scopul realizării subtitrărilor în limba croată a unor producții din cinematografia românească. Filmul propus de această dată a fost Despre oameni și melci (2012), în regia lui Tudor Giurgiu, care oferă o imagine destul de fidelă a mentalității din societatea românească postdecembristă (anii ’90). Un alt atu al filmului a constat în faptul că dialogurile se desfășoară uneori în franceză sau spaniolă, adresându-se astfel și studenților care studiază alte limbi în cadrul Departamentului de Romanistică. Filmul subtitrat de studenți a putut fi prezentat publicului croat, cu sprijinul Ambasadei României în Republica Croația care a intermediat obținerea acordului pentru drepturile de autor. Astfel, o primă proiecție a avut loc la sediul facultății, în cerc restrâns, având formatul unui atelier, iar a doua proiecție, grație ospitalității Centrului Studențesc, la cinematograful Forum, în data de 4 iulie 2025, intrarea fiind liberă. Filmul prezintă problemele cu care se confruntă muncitorii unei fabrici de automobile atunci când uzina intră în faliment și urmează a fi vândută în mod ilicit unui om de afaceri francez care intenționează să vândă utilajele (cumpărate ieftin împreună cu întreprinderea) și să închidă producția, lăsând astfel mii de angajați fără loc de muncă. Liderul de sindicat George Petrecsu (Andi Vasluianu) caută soluții pentru a aduna suma necesară ca muncitorii să cumpere ei înșiși fabrica. După ce vede o reclamă la o clinică de reproducere care cumpără spermă, reușește să-și convingă colegii să devină donatori (plătiți) pentru a salva fabrica. În rândurile care urmează vă oferim spre lectură două fragmente: primul este un dialog între protagonist (George Petrescu, liderul de sindicat) și directorul fabricii care a primit mită pentru a intermedia vânzarea ilicită a fabricii, iar al doilea prezintă o scenă care se desfășoară la clinica de reproducere, (anti)eroul scenei fiind același Petrescu. Deoarece traducerea unui film întreg este un proiect amplu, cu zeci de ore de muncă, în atelier au fost incluși 8 studenți sprijiniți de 3 profesori. Studenții au participat cu mult entuziasm și au apreciat experiența, cu toate că au concluzionat la unison că a fost mult mai greu decât s-au așteptat. Traducerea audiovizuală, i.e. subtitrarea unui film prezintă niște provocări specifice. Traducătorul unui film trebuie să se uite tot timpul foarte atent la film, să revadă unele secvențe de mai multe ori pentru că dialogul, pe alocuri, nu este clar fără acest context vizual. De asemenea, filmul fiind compus din dialoguri, limbajul este de obicei mai relaxat, impregnat de regionalisme și cuvinte argotice, conține dezacorduri și alte greșeli de exprimare. Pentru studenți este însă o experiență foarte bună fiindcă acest limbaj este mai apropiat situațiilor reale cu care se vor întâlni viitorii noștri traducători și translatori, decât cel din manuale și din cărți. Pe de altă parte, se pare că uneori studenților le-a fost mai greu să se exprime argotic și relaxat, poate și din cauza situației „oficiale”, fiind la facultate, cu profesorii lor. Ne-am amuzat cu toții când „Ce mama dracu“ a fost tradus ca „Zaboga” (echivalentul rom. ar fi „pentru Dumnezeu”). Am fost nevoiți să găsim și echivalente ale unor interjecții, ceea ce de regulă nu facem la ore. În special a fost greu pentru „mă”, „bă”, „băi”, „bre” – și asta nu pentru că oamenii din Croația ar fi mai politicoși, ci pentru că în locul acestor apelative, în croată se folosesc alte mijloace de exprimare. În cazul nostru, neavând o aplicație de subtirare, am lucrat într-un document tip txt, timpii fiind ajustați manual. Au fost și accidente, cum ar fi pierderea diacriticelor croate la salvarea într-un format care putea fi rulat pe playerul dorit. O altă specificitate a subtitrării este faptul că – pur și simplu pentru a oferi spectatorilor posibilitatea să citească replica până la capăt – unele replici trebuie adaptate, scurtate. Așa că, de exemplu, în zadar am găsit un echivalent foarte bun pentru expresia românească „să fii sănătos” („Živ ti meni i zdrav bio!”) – traducerea este prea lungă. Dacă ar fi fost vorba despre traducerea unei cărți, această problemă nu ar fi existat, dar pentru că este vorba de un film am fost nevoiți să căutăm o expresie mai scurtă. Traducătorul din tine vrea întotdeauna să ofere o traducere cât mai completă, dar realmente – dacă spectatorul iese de la cinematograf frustrat fiindcă nu a reușit să citească subtitrarea, nu am făcut o treabă bună. Vă oferim așadar aici o mică parte a muncii noastre și vă invităm să vizionați filmul! Mai sunt planificate proiecții până la finalul anului 2025, la cinematograful din Koprivnica și din nou în Zagreb. Silvia Giurgiu |
| U razdoblju od ožujka do lipnja 2025. godine, Katedra za rumunjski jezik i književnost pri Filozofskom fakultetu Sveučilišta u Zagrebu, na inicijativu lektorice Delije Georgete Ćupurdije, organizirala je prevoditeljsku radionicu s ciljem izrade titlova na hrvatskom jeziku za odabrane filmove iz rumunjske kinematografije. Ovoga puta odabran je film O ljudima i puževima (2012.), u režiji Tudora Giurgiua, koji vjerno prikazuje mentalitet rumunjskog postrevolucionarnog društva devedesetih godina. Dodatna je vrijednost ovog filma i to što dijalozi povremeno uključuju francuski i španjolski jezik, čime film privlači i studente koji u sklopu Odsjeka za romanistiku studiraju druge romanske jezike. Film, koji su studenti titlovali, prikazan je hrvatskoj publici uz potporu Veleposlanstva Rumunjske u Republici Hrvatskoj, koje je pomoglo u posredovanju oko autorskih prava. Prva projekcija održana je u prostorijama fakulteta, u manjem krugu, u formatu radionice, a druga zahvaljujući gostoprimstvu Studentskoga centra, u kinu Forum, 4. srpnja 2025., uz besplatan ulaz. Film prikazuje probleme s kojima se suočavaju radnici jedne tvornice automobila kada poduzeće bankrotira i planira se nezakonita prodaja francuskom poduzetniku koji želi rasprodati strojeve (koje bi kupio jeftino zajedno s poduzećem) i zatvoriti proizvodnju, ostavljajući tisuće radnika bez posla. Sindikalni vođa George Petrescu (Andi Vasluianu) pokušava pronaći način kako prikupiti novac potreban da radnici sami kupe tvornicu. Kad vidi reklamu za kliniku za neplodnost koja kupuje spermu, uspijeva nagovoriti svoje kolege da postanu (plaćeni) donatori kako bi spasili tvornicu. U nastavku donosimo dva ulomka iz filma: prvi je dijalog između glavnog lika (George Petrescu, sindikalni vođa) i direktora tvornice koji je primio mito kako bi posredovao u nezakonitoj prodaji, dok drugi prikazuje scenu koja se odvija u klinici za neplodnost, s istim (anti)junakom – Petrescuom. Budući da je prevođenje cijelog filma opsežan projekt koji zahtijeva desetke sati rada, u radionici je sudjelovalo osam studenata uz potporu triju profesorica. Studenti su sudjelovali s velikim entuzijazmom i svidjelo im se ovo iskustvo, iako su jednoglasno zaključili da je posao bio znatno teži nego što su očekivali. Audiovizualno prevođenje, odnosno titlovanje filma postavlja pred prevoditelja specifične izazove. Prevoditelj filma mora stalno pažljivo gledati film, ponovno gledati određene scene više puta jer je dijalog mjestimično nejasan bez vizualnog konteksta. Također, budući da je film sastavljen od dijaloga, jezik je obično opušteniji, prožet regionalizmima i žargonom, sadrži gramatičke i druge pogreške koje u standardnom jeziku nisu prihvatljive. Za studente je to ipak vrlo dobro iskustvo, jer je taj jezik bliži stvarnim situacijama s kojima će se naši budući prevoditelji i tumači susretati, nego onaj iz udžbenika i knjiga. S druge strane, čini se da je studentima ponekad bilo teže izraziti se žargonom i opušteno, možda i zbog „službene” situacije – ipak su bili na fakultetu, s profesorima. Tako smo se svi nasmijali kada je „Ce mama dracu” (otprilike ‘U vražju mater’) prevedeno kao „Zaboga”. Bili smo prisiljeni pronaći i ekvivalente za neke usklike, što inače ne radimo na nastavi. Posebno je bilo teško s izrazima kao što su “mă”, “bă”, “băi”, “bre” – ne zato što su Hrvati pristojniji, već zato što se u hrvatskom jeziku koriste druga izražajna sredstva. U našem slučaju, budući da nismo imali aplikaciju za titlovanje, radili smo u običnom tekstualnom dokumentu, a vremena smo ručno prilagođavali. Bilo je i nezgoda – primjerice, gubitak hrvatskih dijakritičkih znakova prilikom spremanja u format koji se može reproducirati na željenom programu. Još je jedna specifičnost titlovanja ta da se – naprosto zato da bi se gledateljima omogućilo da pročitaju rečenicu do kraja – neke replike moraju prilagoditi i skratiti. Tako smo, primjerice, uzalud pronašli odličan ekvivalent za rumunjsku frazu „să fii sănătos” („Živ ti meni i zdrav bio!”) – taj je prijevod predug. Da je bio u pitanju prijevod knjige, to ne bi uopće bio problem, ali za film smo morali potražiti nešto kraće. Prevoditelj u tebi uvijek želi ponuditi što potpuniji prijevod, ali – ako gledatelj izađe frustriran jer nije uspio pročitati sve – nismo dobro obavili posao. Stoga vam ovdje nudimo mali dio našeg rada i pozivamo vas da pogledate film! Planirane su još dvije projekcije do kraja godine, u kinu u Koprivnici i ponovno u Zagrebu. Prijevod: Ivana Olujić |
205
Băi, Petrescule! Petrescu!
Da?
206
Hai încoace mă!
207
Să trăiți dom' director.
208
Băi, ce învârtiți voi pe la sindicat?
209
Ce să învârtim?
Încercăm și noi să găsim niște soluții dom’le.
210
Foarte bine mă băieți. Mai veniți cu soluții.
211
M-am săturat de revendicări.
Vezi să n-avem probleme!
212
Francezii care vor să cumpere uzina vor
să amenajeze aicea...
213
— Să trăiți dom' Director!
— Noroc, mă, noroc!
214
…o fabrică de conserve de melci și
angajează vreo 300 de muncitori.
215
— E bine să fii printre ei.
— Ce să caut eu la melci dom' Director?
216
— Cum?
— Adică ce, așa rău am ajuns?
217
Bă Gică ai nevastă și copil!
Nu te juca că vin vremuri grele.
218
Ascultă-mă pe mine. Eu am umblat
la școală și după-masă.
219
— Să trăiți dom' Director!
— Noroc, băieţi!
220
Băi, ce dracu’ are?!
221
Ușor, ușor că o înecați!
Stați așa, haideți că vă împingem noi.
222
Scoateți-o din viteză
Bă băieți! Ia veniți mă încoace!
223
Veniți puțin! Haideți să-l ajutăm,
să-l împingem pe dom Director.
224
Hai, hai!
225
Ați scos-o din viteză?
226
Hai mă, mai cu vână!
227
VĂ MULȚUMIM PENTRU REALIZĂRILE DE AZI!
228
VĂ AȘTEPTĂM MÂINE CU FORȚE NOI,
CU INIȚIATIVE NOI!
…………………………………………………..
1032
Credeți că aveți destule flacoane
pentru toată lumea?
1033
Da dar nu se poate să...
1034
Să știți că putem să venim și
mâine în grupuri mai mici,
1035
dar trebuie totuși să ne grăbim
1036
că uzina se vinde la sfârșitul lunii.
1037
— Domnule, dar nu se poate așa ceva!
— De ce?
1038
Să știți că vă înțeleg,
1039
sunt cantități mari.
Dar pot să vă propun ceva?
1040
Domnule...
1041
Putem să vă facem o reducere,
să zicem 20 la sută.
1042
Gata, domnule!
1043
Așa nu plătiți decât 40 de dolari
pentru fiecare recoltare.
1044
Gata domnule, ajunge! Gata!
1045
Noi aici ne ocupăm de lucruri serioase.
1046
De ce facem noi aici depinde viața unor copii
1047
și bucuria unor familii care astăzi suferă.
1048
Să știți că bășcălia asta a
dumneavoastră nu mă amuză deloc.
1049
Uzina noastră e în faliment, doamnă!
1050
O să fie privatizată la sfârșitul lunii
1051
și vor să ne dea pe toți afară.
1052
Cei mai mulți din bărbații pe care îi
vedeți acolo la coadă au copii!
1053
Copii care vor să mănânce, să se
îmbrace, să meargă la școală, să se joace...
1054
Cum o să facă dacă-i dă afară, doamnă, cum?
1055
— Nu mai țipați la mine că nu pot să vă ajut.
— Dar de ce doamna doctor, dar de ce?
1056
Sperma pe care noi o cumpărăm aici
o vindem în străinătate.
1057
O vindem unor familii care nu
pot avea copii pe cale naturală.
1058
O vindem și unor femei homosexuale
1059
care vor să aibă un copil fără
să aibă de a face cu un bărbat în viața lor.
1060
Oamenii ăștia au bani mulți.
1061
Mă rog, suficienți ca să poată cumpăra spermatozoizii dar și tratamentul care trebuie urmat.
1062
Vă dați seama că oamenii ăștia vor să
dea maximum de șanse în viață copilului lor.
1063
Păi da, normal.
1064
De aceea vor ca donatorul să fie
un bărbat înalt, frumos, tânăr...
1065
Cu un coeficient de inteligență mare, cu un nivel de studii și cu o cultură cât mai ridicate.
1066
Uitați, vă dau un exemplu.
1067
Cel mai bine se vinde la ora
actuală sperma de student danez.
1068
Sunt înalți, frumoși, blonzi.
1069
Clienții noștri nu vor să cumpere
spermă de muncitor român.
1070
Mai ales în cantitățile acestea industriale.
1071
Păi și noi ce vină avem, doamna doctor?
1072
Ce, nu suntem oameni și noi?
1073
Nu știu, dar nu pot să vă ajut.
1074
Nu plecăm, nu plecăm , Aro tre' să te salvăm!
1075
Nu plecăm, nu plecăm , Aro tre’ să te salvăm!
1076
Se spune că...
1077
Am auzit că face bine la piele.
1078
Așa s-o țină mai proaspătă.
1079
Nu puteți să folosiți recoltarea
pentru produse cosmetice?
1080
Nu știu dacă face bine la piele dar,
1081
nu se folosește pentru produsele cosmetice.
1082
Duceți-vă acasă și vedeți-vă de treabă.
1083
Dar nu mi-ași dat banii pentru data trecută.
1084
Care bani?
1085
50 de dolari pentru data trecută.
Că am donat.
1086
Da, da, da. Cum vă numiți?
1087
Petrescu.
1088
— Petrescu?
— George Petrescu.
1089
George... imediat.
1090
Petrescu George.
1091
Da.
1092
Ați dat pe 17,
1093
dar nu vă datorăm nimic.
1094
Păi eu am dat.
1095
Da, așa e, ați dat dar nu
putem face nimic cu ea.
1096
Sunteți steril.
1097
Adică nu puteți avea copii.
1098
Suferiți de o boală congenitală, din naștere.
1099
Se numește sindromul Kleinfelter.
1100
Haideți doamnă,
cum să am eu așa ceva?
1101
Nu, să știți că nu e grav.
1102
Nu se moare din așa ceva,
nu trebuie să faceți tratament.
1103
Numai că... nu puteți avea copii niciodată.
1104
Asta e.
1105
Doamna doctor, poate ați încurcat
dumneavoastră flacoanele alea.
1106
Să știți că suntem o clinică foarte serioasă.
1107
La revedere!
1108
Și eu ce fac acuma?
1109
Nu știu, nu e treaba mea, dar
1110
luați-vă colegii și mergeți acasă.
205
-Ej, Petrescu! Petresco!
-Da?
206
Dolazi 'vamo!
207
Gospon direktor.
208
Što vi to mutite tamo u sindikatu?
209
Što bismo mutili?
Tražimo rješenja.
210
Vrlo dobro, predložite rješenje.
211
Ionako mi je dosta više zahtjeva.
Pazi da ne bude problema!
212
Francuzi koji namjeravaju kupiti
pogon žele ovdje smjestiti…
213
— Zdravo, gospon direktor!
— Zdravo, ljudi!
214
… tvornicu konzervi puževa.
Zapošljavaju tristotinjak radnika.
215
— Bilo bi dobro da budeš među njima.
— Ma što ću ja s puževima, gospon direktor?
216
— Kako to misliš?
— Tako nisko sam pao?
217
Gică, imaš ženu i dijete!
Ne igraj se, dolaze teška vremena.
218
Samo me slušaj.
Imam ja malo više škole.
219
— Poštovanje, gospon direktor!
— Pozdrav, dečki!
220
Što mu je sad?!
221
Pomalo, zagušit ćete ga!
Čekajte, pogurnut ćemo vas.
222
Stavite ga u ler.
Dečki, ovamo!
223
Dođite malo! Pomoći ćemo gospon
direktoru, pogurnuti ga malo.
224
Hajmo!
225
Jeste stavili u ler?
226
Hajmo ljudi, uprite malo!
227
HVALA ZA DANAŠNJA POSTIGNUĆA!
228
SUTRA VAS OČEKUJEMO S NOVIM SNAGAMA I INICIJATIVAMA!
…………………………………………………..
1032
Imate li dovoljno posudica za sve?
1033
Ali ne možemo...
1034
Možemo i sutra doći,
u manjim grupama,
1035
ali ipak moramo požuriti,
1036
tvornica se prodaje krajem mjeseca.
1037
— Gospodine, ali to nije moguće.
— Zašto?
1038
Razumijem vas,
1039
velike su to količine.
Ali mogu li nešto predložiti?
1040
Gospodine...
1041
Možemo vam dati popust,
recimo 20%.
1042
Dosta, gospodine!
1043
To je samo 40 dolara za uzorak.
1044
Dosta je, gospodine!
1045
Mi se ovdje bavimo ozbiljnim poslom.
1046
O našem poslu ovise životi neke djece
1047
i radosti nekih obitelji koje danas pate.
1048
Ta vaša neslana šala
uopće me ne zabavlja.
1049
Naša tvornica je u stečaju, gospođo.
1050
Privatizirat će se krajem mjeseca.
1051
Sve nas hoće otpustiti.
1052
Većina muškaraca koje vidite
tamo u redu ima djecu!
1053
Djecu koja bi htjela jesti,
odjenuti se, ići u školu, igrati se...
1054
Što će oni ako dobiju otkaz?
1055
— Prestanite vikati, ne mogu vam pomoći.
— Ali zašto, doktorice, zašto?
1056
Spermu koju kupujemo ovdje
prodajemo u inozemstvo.
1057
Obiteljima koje ne mogu
dobiti djecu prirodnim putem.
1058
Prodajemo je i gay ženama
1059
koje hoće imati dijete bez
muškarca u svom životu.
1060
Ti ljudi imaju puno novca.
1061
Dovoljno da mogu platiti spermu
i terapiju koju treba provesti.
1062
Shvaćate da ti ljudi žele svom djetetu
pružiti što više prilika u životu.
1063
Pa da, normalno.
1064
Zato žele da donor bude
visok, lijep i mlad muškarac...
1065
S visokim IQ-om, visokim
stupnjem obrazovanja i kulture.
1066
Gledajte, dat ću vam primjer.
1067
Trenutno se najbolje prodaje
sperma danskih studenata.
1068
Oni su visoki, lijepi, plavi.
1069
Naši klijenti neće kupiti
spermu rumunjskog radnika.
1070
Pogotovo ne u ovim industrijskim količinama.
1071
Pa što smo mi krivi, doktorice?
1072
Zar mi nismo ljudi?
1073
Ne znam, ali ne mogu vam pomoći.
1074
Ne idemo, ne idemo, Aro spasit ćemo!
1075
Ne idemo, ne idemo, Aro spasit ćemo!
1076
Kažu da...
1077
Čuo sam da je dobro za kožu.
1078
Da joj daje svježinu.
1079
Zar ne biste mogli koristiti uzorke
za kozmetičke proizvode?
1080
Ne znam je li dobro za kožu,
1081
ali ne koristi se za kozmetičke proizvode.
1082
Idite doma i bavite se svojim poslom.
1083
Ali niste mi dali novac od prošlog puta.
1084
Koji novac?
1085
50 dolara od prošlog puta.
Za donaciju.
1086
Da, da. Kako se zovete?
1087
Petrescu.
1088
— Petrescu?
— George Petrescu.
1089
George... odmah.
1090
Petrescu, George.
1091
Da.
1092
Donirali ste 17. ovog mjeseca,
1093
ali ne dugujemo vam ništa.
1094
Ali donirao sam.
1095
Da, tako je, donirali ste, ali
ne možemo s uzorkom ništa napraviti.
1096
Sterilni ste.
1097
To jest, ne možete imati djece.
1098
Bolujete od urođene bolesti, od rođenja.
1099
Zove se Kleinfelterov sindrom.
1100
Ma dajte, gospođo,
kako bih ja to mogao imati?
1101
Nije to ništa ozbiljno.
1102
Ne umire se od toga,
ne treba vam liječenje.
1103
Samo što... nikad nećete imati djece.
1104
To je to.
1105
Doktorice, možda ste
zamijenili posudice?
1106
Mi smo vrlo ozbiljna klinika!
1107
Doviđenja!
1108
I što ću ja?
1109
Ne znam, nije moja stvar,
1110
odite po kolege i idite doma.
Studenti prevoditelji:
Ante Banović
Zdeslav Bednjanec
Dora Bubenik
Borej Dusper
Luka Jačov
Tea Juras
Anna Lukanec
Leona Posavec
Lucija Studer
Mentorice:
Delia Ćupurdija
Silvia Giurgiu
Ivana Olujić
