In Memoriam: Truda Stamać (1942.- 2021.)

U petak, 22. siječnja ove godine preminula je hrvatska prevoditeljica Truda Stamać, rođena u Petrovaradinu 1942. Nakon završenog studija komparativne književnosti i germanistike u Zagrebu godinama je radila kao književna prevoditeljica, a kasnije je bila zaposlena i u Ministarstvu kulture Republike Hrvatske i kao kulturna savjetnica pri hrvatskom veleposlanstvu u Beču. Godine 1989. dobila je i nagradu Republike Austrije za prijevode djela austrijske književnosti na hrvatski. Prevodila je i u suradnji sa suprugom Antom Stamaćem. Niz godina bila je članica Društva hrvatskih književnih prevoditelja, čiju je nagradu „Josip Tabak“ za životno djelo dobila 2019. Među velikim imenima književnosti na njemačkom jeziku koja je približila hrvatskim čitateljima tu su Schiller, Novalis, Trakl, Benn, Rilke, Brecht, Bernhard, Hesse, Grass, I. Bachmann… Iz velikog broja prijevoda koje je ostavila hrvatskoj kulturi izdvajaju se i prijevodi poezije Paula Celana (rođen kao Paul Antschel/Ancel, Cernăuţi, 1920. – Pariz, 1970.), pjesnika rumunjsko-židovskog porijekla koji je prvenstveno pisao na njemačkom. Ovaj pjesnik eklektik i erudit u svojem je hermetičnom radu – pored posve novih doprinosa iz vrlo dubokog doživljaja svoga svijeta i vremena – sažima cijelo stoljeće moderne lirike, između ostalog i u propitkivanju i potrazi za odgovorom kako pisati poeziju nakon užasa holokausta (poznato pitanje koje je postavio Theodor Adorno). Truda Stamać prevela je izbore iz njegove poezije Snježna dionica (Zagreb: Liber, 1978.) i Poezija (Sarajevo: Veselin Masleša, 1989.). Od materijala iz ovih izbora sastavljena je i opsežna knjiga Celanove poezije Crna mostarina (Zagreb: Meandarmedia, 2011.).

U nastavku donosimo jednu pjesmu Paula Celana u prijevodu na hrvatski Trude Stamać, usporedno s rumunjskim prijevodom pjesnikinje Marije Banuş.


Vineri, 22 ianuarie anul curent, a încetat din viață traducătoarea croată Truda Stamać, născută la Petrovaradin în 1942. După ce a absolvit literatura comparată și limba şi literatura germană în Zagreb, a lucrat ca traducătoare de literatură ani de zile, iar ulterior a lucrat la Ministerul Culturii și a fost consilier cultural la Ambasada Republicii Croaţia de la Viena. În 1989, a primit premiul Republicii Austria pentru traducerile sale din literatura austriacă în limba croată. A tradus şi în colaborare cu soțul ei, poetul Ante Stamać. Timp de mai mulți ani a fost membră a Societății Traducătorilor Literari Croați, al cărei premiu „Josip Tabak” pentru opera integrală ca traducătoare l-a primit în 2019. Printre marile nume din literatura germană pe care le-a apropiat cititorilor croați s-au numărat Schiller, Novalis, Trakl, Benn, Rilke, Brecht, Bernhard, Hesse, Grass, I. Bachmann… Din numărul mare de traduceri pe care le-a lăsat culturii croate subliniem aici traduceri ale poeziei lui Paul Celan (născut Paul Antschel/Ancel, Cernăuți, 1920 – Paris, 1970), poet de origine română-evreiască care a scris în primul rând în limba germană. Adeseori ermetic, Celan se dovedeşte a fi un poet eclectic și erudit. Pe lângă contribuțiile complet noi, rezultate ale trăirilor profunde ale lumii și a timpului său, Celan rezumă în opera sa un secol întreg de poezie modernistă, căutând, printre altele, şi răspunsul la întrebarea cum să scriem poezie după ororile Holocaustului (pusă de Theodor Adorno). Truda Stamać a tradus selecții din poezia sa Snježna dionica (Zagreb: Liber, 1978) și Poezija (Sarajevo: Veselin Masleša, 1989). Un volum cuprinzător din lirica lui Celan Crna mostarina a fost compilat din materialele din aceste selecții (Zagreb: Meandarmedia, 2011).

Mai jos vă prezentăm o poezie a lui Paul Celan tradusă în croată de Truda Stamać, în paralel cu traducerea în română a poetei Maria Banuș.

KORONA

Jesen mi iz ruke jede svoj list: prijatelji smo.
Iz oraha trijebimo vrijeme i učimo ga ići:
u ljusku vrijeme se vraća.

U zrcalu je nedjelja,
u snima se spava,
usta zbore istinu.

Oko mi se diže niz spol ljubljene:
gledamo se,
govorimo si ono tamno,
ljubimo jedno drugo kao mak i pamćenje,
spavamo poput vina u školjkama,
poput mora u krvavoj zraci mjeseca.

Zagrljeni stojimo u prozoru,
gledaju nas s ulice:
vrijeme je da se zna!
Vrijeme je da se kamen udostoji cvasti,
da nepočin srce tuče.
Vrijeme je da bude vrijeme.

Vrijeme je.

CORONA

Toamna-mi mănâncă frunza-i din palmă:
suntem prieteni.
Vremea din nuci o cojim și-i învățăm
să se ducă;
vremea se-ntoarce în coajă.

În oglindă-i duminecă,
în vis este somn,
adevăr gura grăiește.

Ochiul meu se apleacă spre sexul iubitei:
noi ne privim.
Ne spunem ceva de-ntuneric,
ne iubim ca mac și memorie,
dormim ca vinul în scoici,
ca marea în raza de sânge a lunii.

Stăm la fereastră îmbrățișați,
ei se uită din stradă la noi:
e vremea să știe!
E vremea piatra să purceadă a-nflori,
neliniștea-n inimă să se abată.
E vremea, vremea să vină.

E vremea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Începe să tastezi termenul de căutare mai sus și apasă Enter pentru a căuta. Apasă ESC pentru a anula.