Tiberiu Neacșu (1981) Poezii / Pjesme

Camera

 

Am deschis ochii și aerul era greu

de respirat. Dimineața era caldă,

cerul se însenina dinspre sud,

frunzele tremurau îmblânzite în soare.

 

Era de neconceput să ai tălpile arse,

era de neconceput să nu mai fii

tu și să vorbești la fel:

 

Creierul meu nu e nimeni,

nu umblă după nimeni și nu știe

nici el ce și cum.

 

Doar corpul respiră,

doar corpul trăiește aici

unde eu nu știu unde sunt.

 

 

Soba

 

Otvorio sam oči i zrak je bio težak

na udah. Jutro vruće,

nebo se raščišćavalo s juga,

lišće je drhtalo, pripitomljeno suncem.

 

Bilo je nezamislivo imati opržene tabane,

bilo je nezamislivo ne biti ti,

a zvučati isto:

 

Moj mozak je nitko,

ne traži nikog i ne zna

ni sâm što i kako.

 

Samo tijelo diše,

samo tijelo živi ovdje

gdje ne znam gdje sam.

 

Nimic

 

Spre seară mă lăsam pe marginea gardului

și număram furnicile ieșind din mușuroi

cu un galop minimalist. Fiecare sunet era strâns

legat de amețeala primei țigări din zi.

Le foșneau atât de tare picioruțele, iar urechile

mele, deprinse cu liniștea din cap – ca din orice cap,

ca orice liniște –, alunecau în mijlocul lumii din pământ.

Și construiau în cap – ca urechile oricărui cap –

toată lumea perfectă și sinuoasă dinăuntru. Era

plin de căi de acces, toate legate de toate,

camere uriașe, înconjurate cu mii și mii de pustule mici

și transparente, lanțuri de granule moi tumefiate

și un vâjâit translucid, aproape de intrare. Pe arterele

lăbărțate armate fereau întunericul de văz. În alte părți

lumina împingea să iasă într-un hei-rup constant.

Și lumina de-acolo – ca orice altă lumină – țâșnea

în sus, și-mi puneam o mână la ochi și în cap se făcea întuneric

și picioruțele foșneau simetric, când pe dreapta, când pe stânga.

 

Ništa

 

Predvečer naslanjao sam se na ogradu

i brojio mrave koji su izlazili iz mravinjaka

u sitnom galopu. Svaki je zvuk bio tijesno

vezan uz slabost nakon prve cigarete u danu.

Njihove su nožice tako glasno šuškale, a moje uši,

navikle na tišinu u mojoj glavi – kao u bilo kojoj glavi,

kao bilo koju tišinu – klizile su u svijet ispod zemlje.

I gradile u mojoj glavi – baš kao uši bilo koje glave –

čitav migoljavi, savršeni svijet nutrine. Bio je

pun prilaznih puteva, sve povezano sa svime,

divovske sobe okružene tisućama malih, prozirnih

pustula, lanci mekih, natečenih granula

i providno hujanje blizu ulaza. Na proširenim

arterijama, armije su skrivale tamu od očiju. Na drugim

mjestima svjetlo se guralo da izađe, neprekidni ho-ruk.

I to svjetlo – baš kao svako drugo svjetlo – šikljalo je

uvis, i oči sam zakrivao rukom, i mračilo mi se u glavi,

i nožice su simetrično šuškale što zdesna, što slijeva.

 

 

Poemul liftului

 

Și după ce le-am spus pe nume și m-ai asigurat că nu există,

m-ai adus în casa lor și i-ai lăsat să-mi miroasă mâinile.

 

Și mare mi-a fost mirarea când nici tu nu aveai

Mâini, nici nume, doar

 

Cuie, mese, un cufăr pe care scria FRAGIL – 

cu siguranță cineva ține acolo trecutul.

 

Și am plâns ca un copil cu muci, cu sughițuri

și uite așa-mi făceau umerii mici.

 

Bomboane, jucării erau pentru ei

remedii pentru un copil cu sughițuri.

 

I-am lăsat, nu am mai recunoscut nimic.

 

Apoi le-am spus pe nume și m-ai asigurat

că n-o să-i lași să-mi miroasă mâinile.

 

Pjesma dizala

 

I nakon što sam ih imenovao i ti me uvjerila da ne postoje,

odvela si me njihovoj kući i pustila ih da mi onjuše ruke.

 

I čuđenje mi je bilo još veće kad sam vidio da ni ti nemaš

ruke, ni ime, samo

 

Čavle, stolove, kofer na kojem piše LOMLJIVO –

sigurno netko ondje drži prošlost.

 

I plakao sam kao dijete, šmrkljav, štucav

i moja su se sitna ramena trzala evo ovako.

 

Bomboni, igračke bili su za njih

lijekovi za štucavo dijete.

 

Ostavio sam ih, nisam više ništa prepoznao.

 

Onda sam ih imenovao i ti si me uvjerila

da im nećeš dati da mi onjuše ruke.

 

Strada Ofrandei

 

Într-o casă goală se intră cu o atitudine

proaspătă. Lampa bubuie cu insecte

și praful respiră din planta uscată. Parchetul

se cască și rupe din pereți plinta de plastic.

Pereții smulg din tavan tencuială, var

și profile metalice. Pe masă, urmele

ceștilor de cafea înghit lumina și zgârie.

Canapeaua – pătată, cum o știi – se ține

în trei picioare și miroase a gaz. Mobila

are aceeași culoare și-și descoperă

palul ieftin. Ceasul din colț e oprit la 19.10.

Scările scârțâie, și-n mijlocul fiecărei trepte

e câte o gaură neagră prin care poți scăpa

de orice pe nevăzute. Nu urc, nu

mai mișc nici un deget, nici un pas. Un gândac

roșu mă ocolește și dispare-ntr-un colț.

 

Era o vreme când ne jucam

cu țevi și cornete. Le lipeam

cu adeziv și creierele noastre

le transformau în arme cu lunetă

sau puști de asalt. Era o vreme

când mingile de cauciuc

ne trimiteau pe Bernabeu

și de la geamuri se-auzeau aplauze.

Și peste toate, bunicii pregăteau

masa și mirosea a ceapă călită

și bulion. Și burțile noastre

hăpăiau copilăria ca pe singura

hrană care ne-ar fi rămas,

sfoiegită și poroasă, de undeva

de unde nu te mai întorci niciodată.

 

Ulica Ofrandei

 

U praznu se kuću ulazi sa svježim

stavom. Svjetiljka bubnja kukcima

a prašina odiše sa suhe biljke. Parket

zijeva i trga sa zida plastične lajsne.

Zidovi iz stropa izvlače žbuku, vapno

i metalne profile. Na stolu, tragovi

šalica za kavu gutaju svjetlost i grebu.

Dvosjed – umrljan, kao što znaš – drži se

na tri noge i smrdi na plin. Namještaj

ima istu boju i otkriva svoju

jeftinu ivericu. Sat u uglu stao je na 19.10.

Stube škripe, a u sredini svake je

po jedna crna rupa kroz koju se može pobjeći

od bilo čega, neopažen. Ne penjem se, ne

mičem više ni prst, ni koraka. Crvena

buba me zaobilazi i nestaje u kutu.

 

Bilo je vrijeme kad smo se igrali

cijevima i papirnim tuljcima. Spajali smo ih

ljepilom i naši su ih mozgovi

pretvarali u oružje s ciljnicima

ili u jurišne puške. Bilo je vrijeme

kad su nas gumene lopte

odvodile na Bernabeu

i s prozora se čuo aplauz.

I posvuda bake su spremale

ručak i mirisalo je na dinstani luk

i umak od rajčice. I naši su trbusi

tamanili djetinjstvo kao da je to jedina

hrana koja nam je preostala,

pljesniva i spužvasta, od negdje

odakle se više nikad ne vraćaš.

 

 

Darul
fratelui meu

Îți scriu din mațele unei balene albastre. Mici
câmpii verzi apucă lumina și-ntorc oceanul
pe dos. Cai neîmblânziți aleargă prin iarbă

și aruncă praf de păpădii peste câmp din copite.
Mai încolo, pe cărare, copiii bat mingea, părinții
fac paharele să ciocnească disperat.

Broaștele se urcă pe frunze de lotus și orăcăie
aceleași cuvinte din generație în generație. Fii
atent la țânțari – îți sufocă pielea și devorează

globulele roșii cu poftă. Libelule, transparente
și lucide, visează că sunt altceva care se visează
libelule. Un crin răsare de sub pământul negru

incandescent. Aici și-acolo, pe iarba proaspătă,
căpușe și buburuze apucă țărâna și fac țăndări
soarele. Melcii se-ascund cu întunericul

de sub pleoape. Râmele adună cercuri de corpuri
cafenii, șopârlele îngheață, se-ncălzesc, și-și
pierd cozile și echilibrul pentru un timp.

Îți aduc acest plancton să-l păstrezi în palme –
un glob și atâția ani irosiți.

 

Dar

mojem bratu

 

Pišem ti iz utrobe plavetnog kita. Male

zelene ravnice hvataju svjetlo i okreću ocean

naglavce. Nepripitomljeni konji jure kroz travu

 

i razbacuju kopitima prah maslačka preko polja.

Dalje niz stazu djeca napucavaju loptu, roditelji

tjeraju čaše da se očajno kucaju.

 

Žabe se penju na lotosovo lišće i krekeću

iste riječi iz naraštaja u naraštaj. Pazi

se komaraca – dave ti kožu i proždiru

 

lakomo crvene stanice. Libele, prozirne

i bistre, sanjaju da su nešto drugo što sanja

da je libela. Iz crne zemlje podiže se ljiljan,

 

blještav. Ovdje-ondje, na svježoj travi

krpelji i bubamare hvataju zemlju i lome sunce

u iverje. Puževi se skrivaju u mraku

 

kao pod vjeđama. Gujavice skupljaju krugove smeđih

tijela, gušteri se smrzavaju, ugrijavaju, i

privremeno gube repove i ravnotežu.

 

Nosim ti ovaj plankton da ga čuvaš na dlanu –

globus i toliko rasutih godina.

 

Prijevod: Goran Čolakhodžić

Articole similare

Începe să tastezi termenul de căutare mai sus și apasă Enter pentru a căuta. Apasă ESC pentru a anula.

Înapoi sus