Foto: Siniša Sunara
AUTOBUS ZA TRNAVU sve su ciganke trudne u autobusu za Trnavu, život se uvijek ugnijezdi gdje je najmanje straha. sve su ciganke trudne u autobusu za Trnavu, ostale žene govore o zadebljanju zida maternice, o bolestima, muškarci šute. neka šute, u bučna vremena lijepa je šutljivost. kao „š“ iz šume, iz šake, iz šimšira. nitko ne govori hrvatski u autobusu za Trnavu, al’ bol ima razvijen dar govorenja u jezicima pa se svi dobro razumijemo. autobus za Trnavu drnda prema istoku, istok vodi na istok, nakon istoka novi istok. život se uvijek ugnijezdi gdje je najmanje straha, pa buja i okreće svoj kotač kroz magmu sjaja i blata, neka, neka, neka vozi autobus, neka ne staje do Kamčatke, do kraja, i još, govor više neće biti važan, jednom, nitko više neće govoriti hrvatski, ni o bolestima, samo šutnja, samo sjaj.
AUTOBUZUL SPRE TRNAVA toate țigăncile sunt gravide în autobuzul spre Trnava, viața își face cuib întotdeauna acolo unde frica e cea mai puțină. toate țigăncile sunt gravide în autobuzul spre Trnava, celelalte femei vorbesc despre îngroșarea peretelui uterin, despre boli, bărbații tac. lasă-i să tacă. într-o lume atât de plină de zgomot, liniștea e frumoasă. ca „ș”-ul din șarpe, șipote, șoaptă. nimeni nu vorbește croata în autobuzul spre Trnava, însă durerea are darul vorbitului în limbi, astfel încât ne înțelegem bine unii pe alții. autobuzul spre Trnava se hurducă spre est, estul duce la est, după est un alt est. viața își face cuib mereu acolo unde frica e cea mai puțină, așa că se umflă și își rostogolește roata prin magma asta de strălucire și mocirlă, lasă lasă lasă autobuzul să meargă, să nu se oprească până în Kamceatka, până la capăt, la nesfârșit, nicio limbă nu va mai fi importantă, cândva, nimeni nu va mai vorbi nici în croată, nici despre boli, doar tăcere, doar strălucire.
ZNAK NIJEMOG JELENA na tankoj koži zapešća noćas mi je iznikao znak nijemog jelena. što si nijem jelene? jesi li se nešto naljutio? nad glavom ti šuma tramalne tišine mahnita raste munjevito, probija strahosferu od titana. šutiš, ja sam usta natrpala rogovima, na uši mi cure, kroz nosnice šikljaju. malo mi je zlo, al još se može podnijeti. iz tvornice mesa javljaju da su preko noći krdo teladi proizveli jer sve se može kad se hoće. a ja hoću da mi jelen progovori! a ja hoću da mi šuma objasni: otkud joj život kad je bez korijenja.
SEMNUL CERBULUI MUT pe pielea subțire a încheieturii astă-noapte mi-a apărut semnul cerbului mut. de ce ești mut, cerbule? de ce ești supărat? deasupra capului tău o pădure înnebunitoare de tăcere opiacee crește fulgerător sparge fobio-sfera de titaniu. tu taci, eu m-am îndopat cu coarne, îmi ies pe urechi, îmi țâșnesc prin nări. mi-e cam rău, dar încă e suportabil. fabrica de carne raportează că a produs o cireadă de vite peste noapte, pentru că totul este posibil dacă îți dorești cu adevărat. iar eu vreau ca cerbul să îmi vorbească! iar eu vreau ca pădurea să îmi spună de unde are ea viață dacă nu a avut rădăcini niciodată.
KAKO SMO UBILI VIJAYU LAKSHMI Vijaya Lakshmi dobila je prvu menstruaciju. četrnaestogodišnja prljavica zato sama spava u daščari, takav je običaj u južnoindijskim selima. zli bi duhovi navalili u dom kraj sela Anaikkadu ako bi mala Vijaya kućom prolazila s krvavim tragovima na svom dječjem rublju. ženska krv kuću čini nečistom. Vijaya Lakshmi spava u štali dok nad Bengalskim zaljevom luduje ciklon Gaja. kolone crnih oblaka razbacuje snažan vjetar, kiša se izlijeva na oceanska sela pokrajine Tamil Nadu. studeni je, 2018-a, iz nebeskog lijevka munje i demoni ruše krhke kolibe, iz zemlje čupaju stabla kokosove šume. Vijaya Lakshmi zove upomoć. ciklon je razoran, nitko je ne čuje, vjetar je u nečujnost pretvorio njezin glas. kokosovo stablo palo je na daščaru u kojoj sama čeka kraj prve menstruacije Vijaya Lakshmi. kada je ciklon napustio selo Vijaya je već bila mrtva ispod ruševina. Iz nje je život zauvijek otišao s ciklonom i sad leti ususret nevidljivim bogovima oceana. kad su je na rukama mrtvu donijeli u bolnicu, iz njezine tople rodnice još je tekla prva i posljednja menstrualna krv. Vijaya na sanskrtu znači pobjeda a Lakshmi sreća. kako neobično predskazanje u tvome imenu, sretnice pobjednička! nakon tvoje smrti čitavo je selo plakalo, prvi put je seljanima napamet palo da bi stoljetnu okrutnost prema djevojčicama jednom zauvijek valjalo zaustaviti.
CUM AM UCIS-O PE VIJAYA LAKSHMI Vijayei Lakshmi i-a venit prima ei menstruație, așa că femeia spurcată de paisprezece ani trebuie să doarmă singură într-o colibă, după cum cere tradiția în satele din sudul Indiei. spiritele rele ar invada casa din apropierea satului Anaikkadu dacă micuța Vijaya ar trece prin ea cu pete de sânge pe hainele ei de copil. sângele femeii spurcă orice casă. Vijaya Lakshmi doarme în colibă în vreme ce ciclonul Gaja face ravagii în Golful Bengalez. vântul puternic împrăștie coloane negre de nori, ploaia se revarsă peste satele de la malul oceanului din provincia Tamil Nadu. este noiembrie, 2018, din pâlnia cerească fulgerele și demonii distrug colibele șubrede, smulg din rădăcini pădurile de cocotieri. Vijaya Lakshmi strigă după ajutor. ciclonul e devastator, nimeni nu o aude. vântul i-a prefăcut vocea în tăcere. un cocotier s-a prăbușit peste coliba în care Vijaya Lakshmi stă singură și așteaptă ca prima ei menstruație să treacă. Când ciclonul a părăsit satul, Vijaya zăcea deja moartă sub dărâmături. Din ea viața s-a dus pentru totdeauna odată cu ciclonul iar acum zboară să le iasă-n cale zeilor nevăzuți ai oceanului. când au adus-o moartă la spital, din vaginul ei cald curgea încă primul și ultimul ei sânge menstrual. în sanscrită, Vijaya înseamnă victorie, iar Lakshmi, fericire. ce previziune ieșită din comun a fost numele tău, fericită câștigătoare! după ce ai murit, tot satul a plâns, pentru prima oară sătenii au înțeles că trebuie odată pentru totdeauna să pună punct cruzimii de secole față de fete.
Prijevod: Olga Ștefan i Adrian Oproiu
Hrvatsko društvo pisaca zajedno s partnerom FILIT– Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (http://filit-iasi.ro/) iz Iașia u Rumunjskoj, organiziralo je početkom prošloga ljeta četverodnevnu pjesničko-prevoditeljsku radionicu u Slunju-Rastokama. Ondje su hrvatski i rumunjski pjesnici i pjesnikinje od 17. do 20. lipnja 2022. međusobno prevodili tekstove te potom predstavili svoje prijevode na javnom čitanju i razgovoru o radionici 21. lipnja 2022. u društvenom klubu Botaničar u Zagrebu. Sudionici radionice bili su Sanja Baković, Miroslav Kirin (voditelj radionice) i Nada Topić te rumunjski pjesnici Claudiu Komartin, Ștefan Manasia i Olga Ștefan. Na radionici je kao jezični savjetnik u prevođenju sudjelovao i Adrian Oproiu, pjesnik i prevoditelj s rumunjskog jezika na hrvatski i s hrvatskog na rumunjski.
Prvi dio razmjene, gostovanje hrvatskih pjesnika u Rumunjskoj, dogodio se prije rastočke radionice, 20.-24. listopada 2021., u sklopu uglednog međunarodnog književnog festivala FILIT u Iașiu. Ondje su hrvatski pjesnici bili predstavljeni na skupnim nastupima svih sudionika festivala, ali i na zasebnim događanjima. Uz njihovo gostovanje objavljena je i mala antologija hrvatske poezije u kojoj su širim izborima rumunjskim čitateljima predstavljeni pjesnici Goran Čolakhodžić i Miroslav Kirin te pjesnikinja Nada Topić, u prijevodu Adriana Oproiua.
Uniunea Scriitorilor din Croația (HDP) în parteneriat cu FILIT – Festivalul Internațional de Literatură și Traduceri Iași (http://filit-iasi.ro/), a organizat la începutul verii anului trecut, timp de 4 zile, la resortul Slunj Rastoke un atelier de traducere dedicat poeziei. Aici, în perioada 17-20 iunie 2022, poeții și poetele din Croația și din România și-au tradus reciproc poemele după care, pe 21 iunie, și-au prezentat traducerile în cadrul unei lecturi publice urmate de o discuție despre atelier organizată la clubul de lectură Botaničar din Zagreb. La atelier au participat Sanja Baković, Miroslav Kirin (organizatorul evenimentului) și Nada Topić și poeții români Claudiu Komartin, Ștefan Manasia și Olga Ștefan. La atelier a participat și Adrian Oproiu, poet și traducător din limba română în croată și viceversa, în calitate de consultant lingvistic pentru traduceri. Prima parte a schimbului, vizita poeților croați în România, a avut loc înainte de atelierul din Rastoke, în perioada 20-24 octombrie 2021, în cadrul prestigiosului festival literar internațional FILIT de la Iași. Acolo poeții croați au fost prezentați atât în cadrul unor evenimente organizate exclusiv pentru ei, cât și în cadrul lecturilor comune ale tuturor poeților participanți la festival. Cu ocazia evenimentului a fost publicată și o mică antologie a poeziei croate în care au fost prezenți, printr-o selecție generoasă de poeme, poeții Goran Čolakhodžić, Miroslav Kirin și poeta Nada Topić, în traducerea lui Adrian Oproiu.
