Sjećate se brodova od papira o kojima je govorio Adrian Oproiu uvodniku prvoga broja? Zaplovili su!
Sjećate se brodova od papira o kojima je govorio Adrian Oproiu u vodniku prvoga broja? Zaplovili su! Od prošlog, šestog broja, dvojezični časopis Verso ima novoga izdavača – Udrugu Rumunja u Republici Hrvatskoj. Zahvaljujući naporima Udruge i potpori Savjeta za nacionalne manjine uspjeli smo prethodni, šesti broj, a sada i ovaj, objaviti ne samo online kao dosada, nego i u tiskanom obliku. To je za naš časopis veliki korak koji će nas, vjerujemo, približiti većem broju čitatelja.
Sedmi broj opsegom je nešto manji od dosadašnjih i to je format koji ćemo nastojati zadržati – primjereniji je našim snagama, a vjerujemo da čitateljima još uvijek pruža dovoljno štiva. Zato umjesto uobičajenih četvero suvremenih pjesnika u ovom broju predstavljamo samo troje (Anu Brnardić, Dana Comana i Brankicu Radić), a umjesto dvoje proznih autora samo jednoga – međuratnog (ali vrlo svježeg i modernog) autora Maxa Blechera. Izostaje ovaj put Flashback, ali za sljedeći broj u pripremi je vrlo zanimljiv materijal upravo za tu rubriku.
U ovom broju, međutim, donosimo veliki intervju s Adrianom Oproiuom, koji je s Goranom Čolakhodžićem razgovarao o tome kako je došao u Hrvatsku i kako se ovdje osjeća, je li samo rumunjski autor ili je u međuvremenu postao i hrvatski pisac, što je potrebno za dobar prijevod, a prisjetit će se između ostaloga i osnivanja časopisa Verso.
Naši su studenti ovaj put preveli kratak ulomak iz romana Mihaila Sebastiana Već dvije tisuće godina… Roman je u Hrvatskoj već preveden i objavljen 2018. u izdavačkoj kući Disput (zajedno s tekstom Kako sam postao huligan), ali ta im činjenica dok su radili na odabranom ulomku nije bila poznata. Prevedeni dio svakako ima svoju draž, radi se o vrlo intrigantnom opisu pariške kavane La Coupole i svijeta koji se ondje okupljao dvadesetih godina prošloga stoljeća. Studenti su ovaj put odlučili barem dijelom prikazati i sam proces prevođenja, ukazujući u bilješkama na poteškoće na koje su nailazili i rasprave koje su vodili među sobom i s mentoricama.
Obično rubriku Dječja književnost posvećujemo tekstovima za mališane, ali ovaj put smo se odlučili za tekst koji je namijenjen nešto starijima (od devet-deset godina pa nadalje). Riječ je o fantastičnom romanu Krunoslava Mikulana, prvom od četiri u nizu, koji je odnedavna hit među hrvatskim tinejdžerima. Vjerujemo da će napeta priča o Zmajevoj družini zainteresirati i naše mlade čitatelje (kao i one starije).
U prošlom su broju naši čitatelji imali prilike čitati ulomke iz romana Olje Savičević Ivančević Ljeta s Marijom, čija je radnja smještena u Kaštela, niz od sedam sela/mjesta između Splita i Trogira. Ovaj su se put Kaštela našla u rubrici putopis, onako kako ih je doživio i duhovito opisao Florin Lăzărescu.
Na samome kraju prikazali smo slikom i riječju ovogodišnje bogate aktivnosti Udruge Rumunja u Republici Hrvatskoj.
Ivana Olujić glavna urednica
Vă aduceți aminte de bărcuțele de hârtie despre care a vorbit Adrian Oproiu în editorialul primului număr? Au pornit în larg!
Vă aduceți aminte de bărcuțele de hârtie despre care a vorbit Adrian Oproiu la editorialul primului număr? Au pornit în larg! Începând cu numărul 6, revista bilingvă Verso are o editură nouă – Asociația românilor din Republica Croația. Grație eforturilor Asociației și sprijinului Consiliului pentru minorități naționale, am reușit să publicăm numărul anterior, al șaselea, iar acum și pe acesta, nu doar online ca până acum, ci și în formă tipărită. Acesta este un pas mare pentru revista noastră, care – credem – ne va apropia de un număr mai mare de cititori.
Al șaptelea număr este puțin mai mic ca volum decât cele anterioare, și aceasta este formatul pe care vom încerca să-l păstrăm – este mai potrivit forțelor noastre și credem că încă oferă cititorilor suficientă lectură. De aceea în locul celor obișnuiți patru poeți contemporani în acest număr vă prezentăm doar trei (Ana Brnardić, Dan Comana și Brankica Radić), iar în loc de doi autori de proză, doar unul – autorul interbelic (dar foarte proaspăt și modern) Max Blecher. Flashbackul lipsește de această dată, dar un material foarte interesant este în pregătire pentru numărul următor, chiar pentru această secțiune.
În acest număr, însă, aducem un interviu amplu cu Adrian Oproiu, care a vorbit cu Goran Čolakhodžić despre cum a venit el în Croația și cum se simte aici, dacă este doar autor român sau a devenit între timp scriitor croat, ce este necesar pentru o traducere bună, și își va aminti, printre altele, și de înființarea revistei Verso.
De această dată, studenții noștri au tradus un scurt fragment din romanul lui Mihail Sebastian Două mii de ani… Romanul a fost deja tradus și publicat în Croația în 2018 de către editura Disput (împreună cu textul Cum am devenit huligan), dar atunci când au lucrat la traducerea fragmentului ales, acest fapt nu le-a fost cunoscut. Partea tradusă are cu siguranță farmecul ei, este o descriere foarte intrigantă a cafenelei pariziene La Coupole și a lumii care se aduna acolo în anii ’20 ai secolului trecut, dar de această dată studenții au decis să dezvăluie măcar o parte a procesului de traducere, indicând în note dificultățile întâmpinate și discuțiile purtate, fie între ei fie cu mentorii lor.
De obicei dedicăm secțiunea Literatură pentru copii textelor pentru cei mici, dar de data aceasta ne-am hotărât să aducem un text destinat cititorilor ceva mai mari (de nouă-zece ani). Este vorba de unul dintre romanele fantastice ale lui Krunoslav Mikulan, primul dintr-o serie de patru, roman care este un hit printre adolescenții croați în ultimul timp. Credem că povestea tensionată despre gașca Dragonului îi va interesa pe tinerii noștri cititori (precum și pe cei mai în vârstă).
În ultimul număr, cititorii noștri au avut ocazia să citească fragmente din romanul scriitoarei Olja Savičević Ivančević Verile petrecute cu Maria, în care acțiunea se petrece în Kaštele – șapte sate/localități între orașele Split și Trogir. De această dată, Kaštelele au fost incluse în secțiunea Jurnal de călătorie, așa cum le-a perceput și descris cu mult umor Florin Lăzărescu.
În ultimele pagini, am prezentat în imagini și cuvinte bogatele activități din acest an ale Asociației Românilor din Republica Croația.
Ivana Olujić redactor-șef
