ePrivacy and GPDR Cookie Consent by TermsFeed Generator

Ivana Olujić: Brodovi od papira ogrnuti pikselima… / Bărcuțe de hârtie înfășurate în pixeli…

Dragi čitatelji,

prije tri godine idejni začetnik i dosadašnji glavni urednik časopisa Verso, Adrian Oproiu, pisao je u uvodnom, programatskom tekstu poetično i s puno nade: „U ovom trenutku (i nakon što smo već naišli na posve neočekivane prepreke) časopis nije doli brodić od papira na neizvjesnom putu. Moja nada je u tome da upravo u njegovoj krhkosti leži i njegova snaga.” Pred vama je naš peti broj, kojim smo ušli u treću godinu rada. Još uvijek – očekivano – nailazimo na prepreke, ali još uvijek ih i uspješno prevladavamo. Jedna od takvih poteškoća svakako je – papir. Papirni brodići našli su zasad utočište u virtualnom prostoru: ogrnuti pikselima (rekao bi Cărtărescu) dopiru do vas preko ekrana – i možda je upravo to njihova snaga. Voljeli bismo da uskoro zaplove i u pravi svijet, zašuškaju svojim stranicama, da svi osjetimo miris i dodir papira. Ipak, time zasigurno ne bismo ugasili web-izdanje.

Godine iza nas nisu bile posve mirne i časopis je – iako daleko od dnevne politike – pokušao reagirati i na aktualna stanja, pa je već u drugom broju Cosmin Perța pisao o pandemiji, a tema se provlačila i kroz uvodnike sljedećih brojeva. No naš je cilj i dalje prije svega gradnja mostova između dviju sličnih, a ponekad i neočekivano bliskih kultura. Naša je težnja da upoznamo jedni druge, kroz književnost, umjetnost, kulturu i život manjina. Za ovaj broj Sandra Sudec ispričala nam je o svojem posjetu Rumunjskoj i o susretu s posljednjim Hrvatima u Rekašu i Keči. To je putovanje za nju bilo dvostruka potraga i – vjerujem – dvostruko pronalaženje.

Robert Doričić upustio se u drugu vrstu potrage, drugu vrstu putovanja. Na hrvatskom i žejanskom (istrorumunjskom – prvi put u našem časopisu!), on nas mirisom, zvukom i slikom uvodi u svijet svojega djetinjstva u Žejanama. Priču o tom istarskom mjestu u prošlosti i sadašnjosti skladno dopunjuje i njegov uvodnik u kojem govori o kunfinu – (državnoj) granici – prepreci koju ljudska domišljatost i snalažljivost pretvara u prednost. Na pitanje granice osvrće se i ravnateljica Ekomuzeja Vlaški puti Viviana Brkarić, s kojom je o projektima kojima je cilj dokumentacija i očuvanje vlaškog i žejanskog za Verso razgovarala Mihaela Štriga Zidarić. Istarskome štihu ovoga broja doprinosi i prisustvo poezije Eveline Rudan, poznate po poeziji na istarskom čakavskom, iako su za časopis zasad ipak izabrane pjesme na standardnom hrvatskom jeziku, jer – previše bi se izgubilo u prijevodu.

U ovom su broju dvostruki trag ostavile aktivnosti Udruge Rumunja u Republici Hrvatskoj. Naša naslovnica, fotografija crkve u istarskome Brdu, bila je dio izložbe fotografija Istrorumunji, čiji su autori rumunjski fotografi Gheorghe Petrila, Ovidiu Gabor i Constantin Demeter i koja je u Hrvatskoj gostovala zahvaljujući suradnji Udruge Rumunja, Veleposlanstva Rumunjske i domaćina izložbe: Filozofskoga fakulteta u Zagrebu, zagrebačke Galerije Klovićevi dvori, riječke Galerije Principij i splitskog Zavoda za znanstveni i umjetnički rad HAZU. Biblioteka za mališane, također projekt Udruge, posudila nam je tekst za Dječju književnost.

Djeci i mladima ne obraćamo se, međutim, samo kroz specijaliziranu rubriku. Rumunjskoj publici predstavljamo tekst Lade Vukić, ulomak iz romana Specijalna potreba, koji je također vrlo pristupačan tinejdžerima. Za hrvatsko smo čitateljstvo pak pripremili mali pogled u široki neobični svijet Solenoida, najnovijeg romana svjetski poznatoga suvremenog rumunjskog autora Mircee Cărtărescua, koji je majstorski preveo član naše redakcije Goran Čolakhodžić, a nedavno ga je objavila Fraktura.

Velika snaga časopisa Verso, pokazalo se u protekle dvije godine, leži u energiji i sinergiji ljudi koji ga stvaraju. No kako energetske zalihe nisu nepresušne, sada smo ih dijelom prerasporedili – Oana Băcanu prelazi od ovoga broja u suradnike, a dosadašnja suradnica Mihaela Štriga Zidarić postaje najmlađa članica uredništva. Glavnome uredniku Adrianu Oproiuu dajemo zasluženi predah (daleko od toga da je posve pošteđen, vidljivo je i iz njegovih doprinosa ovome broju), a tu dužnost zasad preuzimam ja. Adrian Oproiu nastavlja voditi našu web-stranicu, a i dizajn je još uvijek u sigurnim rukama Ane Pojatine i njezine suradnice Vanje Šok Horvat. Urednički posao nastavljaju s marom obavljati Goran Čolakhodžić i Delia Ćupurdija. Naša gotovo stalna suradnica Ana Brnardić Oproiu i ovaj je put s nama. Korekturu rumunjskih tekstova napravila je, podijelivši posao s Delijom Ćupurdijom, Silvia Giurgiu, a kao gosti pridružuju nam se sa svojim prilozima Robert Doričić i Sandra Sudec. Svima njima, njihovoj motivaciji i želji da Verso nastavi s radom, kao i dobroj volji svih autora koji su ustupili svoje tekstove, dugujem zahvalnost za ovaj broj.

Ivana Olujić

glavna urednica

Dragi cititori,

Acum trei ani, Adrian Oproiu, fondatorul și fostul redactor-șef al revistei Verso, a scris poetic și cu multă speranță în textul lui introductiv și programatic: „În acest moment (și după ce ne-am lovit deja de unele obstacole dintre cele mai neașteptate) revista nu este nimic mai mult decât o bărcuță de hârtie în fața unui drum necunoscut. Speranța mea este ca tocmai în această fragilitate să stea și forța ei.” În fața dumneavoastră se găsește acum numărul cinci al revistei, cu care am intrat în al treilea an de activitate. Cum era de așteptat, obstacole tot mai apar, dar le depășim cu succes. Una dintre dificultățile de acest gen este cu siguranță hârtia. Bărcuțele de hârtie și-au găsit deocamdată refugiul în spațiul virtual: înfășurate în pixeli (vorba lui Cărtărescu) ajung la dumneavoastră prin intermediul ecranului – și poate tocmai acesta este forța lor. Ne-am dori ca ele să navigheze în curând și în lumea reală, să-și foșnească paginile, astfel încât să putem simți mirosul și atingerea hârtiei. Totuși, chiar și așa, cu siguranță nu dorim să închidem ediția web.

Anii trecuți nu au fost tocmai liniștiți, și revista – deși la distanță de temele politice aflate la ordinea zilei – a încercat să reacționeze la situațiile actuale. Astfel, încă din numărul doi Cosmin Perța scria despre pandemie, subiectul fiind reluat și în alte editoriale. Dar scopul nostru primar rămâne în continuare să construim punți între cele două culturi similare și uneori neașteptat de apropiate. Încercăm să ne cunoaștem prin literatură, artă, cultură și viața minorităților. Pentru acest număr Sandra Sudec ne-a povestit despre vizita ei în România și despre întâlnirea cu ultimii croați din Recaș și Checea. Pentru ea, această călătorie a fost o dublă căutare și – cred – o dublă descoperire.

Robert Doričić a pornit într-o altfel de căutare, realizând o călătorie de alt gen. Scriind în limbile croată și jeiană (istroromână – pentru prima dată în revista noastră!), prin intermediul mirosului, al sunetului și al imaginii ne introduce în lumea copilăriei sale din Jeiăn. Povestea acestei localități istriene din trecut și prezent este completată în editorialul său, în care el ne vorbește despre kunfinu – hotar – un obstacol pe care ingenioasa și descurcăreața natura umană îl transformă într-un avantaj. Hotarul este tema abordată și de către directorul Ecomuzeului Cărări vlahe, Viviana Brkarić, care, în convorbirea ei cu Mihaela Štriga Zidarić, ne-a prezentat proiectele care vizează documentarea și conservarea limbilor vlahă și jeiană. La aerul aparte, istrian, al acestui număr a contribuit și prezența poeziei Evelinei Rudan, cunoscută pentru poezia ei în dialectul istrian čakavian. În acest număr al revistei am inclus, deocamdată, doar poezii în limba croată standard, temându-ne că s-ar fi pierdut prea mult în traducere.

O amprentă dublă au lăsat-o în acest număr activitățile Asociației Românilor din Republica Croația. Coperta noastră, o fotografie a bisericii din Bârdo (Istria), a făcut parte din expoziția de fotografie Istroromânii, care a fost realizată de fotografii români Gheorghe Petrila, Ovidiu Gabor și Constantin Demeter și care a fost găzduită în Croația grație colaborării dintre Asociația Românilor, Ambasada României și diversele gazde ale expoziției: Facultatea de Științe Umaniste și Sociale din Zagreb, Galeria Klovićevi dvori din Zagreb, Galeria Principij din Rijeka și Institutul de Muncă Științifică și Artistică al Academiei Croate de Științe și Arte din Split. Biblioteca Prichindeilor, un alt proiect al Asociației, ne-a împrumutat textul pentru realizarea rubricii Cartea pentru copii.

Nu ne adresăm însă copiilor și tinerilor doar printr-o rubrica dedicată. Publicului din România îi prezentăm un fragment din romanul Nevoia specială de Lada Vukić, care este și el accesibil adolescenților. Pe cititorii croați, pe de altă parte, îi invităm să arunce o privire în lumea largă și neobișnuită a romanului Solenoid, ultimul roman al binecunoscutului scriitor român contemporan Mircea Cărtărescu. Romanul a fost de altfel tradus de Goran Čolakhodžić, unul dintre membrii redacției noastre, și publicat recent la editura Fraktura.

Marea forța a revistei Verso, după cum s-a arătat în ultimii doi ani, constă în energia și sinergia oamenilor care o creează. Întrucât sursele de energie nu sunt inepuizabile, acum le-am redistribuit parțial – Oana Băcanu se numără, începând cu acest număr printre colaboratori, iar colaboratorul de până acum Mihaela Štriga Zidarić devine cel mai tânăr membru al redacției. Îi oferim redactorului-șef Adrian Oproiu o odihnă binemeritată (departe de a fi cruțat în totalitate, după cum reiese din contribuțiile sale la acest număr), iar eu preiau deocamdată îndatorirea lui. Adrian Oproiu continuă să gestioneze site-ul nostru, iar designul este încă în mâinile sigure ale Anei Pojatina și ale colegei ei Vanja Šok Horvat. Goran Čolakhodžić și Delia Ćupurdija continuă harnic cu activitățile redactorilor. Colaboratorul nostru aproape permanent, Ana Brnardić Oproiu, este alături de noi și de această dată. Corectarea textelor în limba română a fost realizată de Silvia Giurgiu, împreuna cu Delia Ćupurdija, iar Robert Doričić și Sandra Sudec ni se alătură în calitate de invitați, prin contribuțiile lor. Doresc să le mulțumesc pe această cale tuturor celor menționați, pentru motivația lor și dorința lor ca revista Verso să-și continue activitatea, și în special autorilor prezenți în acest număr pentru bunăvoința cu care ne-au oferit textele lor.

 

Ivana Olujić

redactor-șef

Articole similare

Începe să tastezi termenul de căutare mai sus și apasă Enter pentru a căuta. Apasă ESC pentru a anula.