Verso este prima revistă bilingvă româno-croată, editată de Asociația Nomad pentru promovarea culturii și artelor din Zagreb. Revista a fost înființată în anul 2019 la inițiativa scriitorului și traducătorului Adrian Oproiu iar redacția a fost constituită în același an.
Primul număr apare în ianuarie 2020 (vezi aici).
Suntem un grup mic de scriitori, profesori, traducători dedicați aprofundării schimbului intercultural dintre România și Croația. Revista Verso este o oglindire naturală a ceea ce facem fiecare în parte de mai mulți ani.
Despre programul revistei citiți mai mult aici.
Verso je prvi dvojezični rumunjsko-hrvatski časopis. Izdaje ga Udruga za promociju kulture i umjetnosti „Nomad” iz Zagreba. Časopis je pokrenut 2019. na inicijativu pisca i prevoditelja Adriana Oproiua, a redakcija je okupljena iste godine.
Prvi broj izašao je u siječnju 2020. (vidi ovdje).
Mala smo skupina pisaca, profesora, prevoditelja predanih produbljenju kulturne razmjene između Rumunjske i Hrvatske. Časopis Verso prirodan je odraz onoga što svatko od nas već godinama radi na tom polju.
O programu časopisa pročitajte više u prvom broju, ovdje.
Oana Băcanu
s-a născut la Brașov în 1980 unde a și absolvit facultatea de Limbi Moderne Aplicate (engleză, franceză). A învățat limba croată la Zagreb unde trăiește din 2006 cu cel mai bun profesor din lume – partenerul ei de viață. Când nu traduce, scrie pe bloguri, zburdă pe coclauri și umblă prin lume cu bicicleta adunând poze și povești pentru zile negre. Vrea să se facă scriitor când va fi mare.
Oana Băcanu
rođena je 1980. u Brašovu gdje je i diplomirana na fakultetu primijenjenih suvremenih jezika (engleski, francuski). Učila je hrvatski jezik u Zagrebu gdje živi od 2006. godine s najboljim profesorom na svijetu – svojim životnim partnerom. Kad ne prevodi, piše blogove, trčkara naokolo i vozi bicikl po svijetu skupljajući fotografije i priče za crne dane. Kad naraste želi biti spisateljica.
Goran Čolakhodžić
(1990, Zagreb) a absolvit limbile română şi engleză la Universitatea din Zagreb. Scrie poezie, traduce literatură, editează cărți electronice, participă la diferite activități culturale. A început să publice traduceri din şi în limba română în 2014, colaborând în mai multe ocazii cu Adrian Oproiu şi Ana Brnardić Oproiu. A publicat două volume de poezie, Na kraju taj vrt (În sfârşit grădina aceea, 2015) şi Pred gradom su kosci (Cosaşii din fața oraşului, 2018), din care primul a fost distins cu două premii importante. Trăieşte în Zagreb.
Goran Čolakhodžić
(1990., Zagreb) diplomirao je rumunjski i engleski jezik i književnost na Sveučilištu u Zagrebu. Piše poeziju, prevodi književnost, uređuje elektroničke knjige, sudjeluje u različitim kulturnim aktivnostima. Od 2014. počeo je objavljivati prijevode na rumunjski i s rumunjskog, surađujući pretežno s Adrianom Oproiuom i Anom Brnardić Oproiu. Objavio je dvije zbirke poezije, Na kraju taj vrt (2015.) i Pred gradom su kosci (2018.), od kojih je prva osvojila dvije važne nagrade. Živi u Zagrebu.
Delia Ćupurdija
(1979, Sighișoara) este lector la Facultatea de Științe Umaniste și Sociale a Universității din Zagreb la secția de limbă și literatură română unde predă diferite cursuri. A publicat articole care tratează probleme din domeniul filologiei, traductologiei și didacticii și a tradus câteva cărți din croată în română. Domeniile sale de interes sunt lingvistica comparată, didactica și traductologia.
Delia Ćupurdija
(1979., Sighișoara) lektorica je na Filozofskom fakultetu Sveučilišta u Zagebu. Drži različite kolegije na studiju rumunjskoga jezika i književnosti. Ima objavljene članke iz područja filologije, traduktologije i didaktike, a prevela jei nekoliko knjiga s hrvatskoga na rumunjski. Njezina su područja interesa komparativna lingvistika, didaktika i traduktologija.
Ivana Olujić
(1976, Sinj) este lector la Facultatea de Ştiinţe Umaniste şi Sociale a Universităţii din Zagreb. Predă diferite cursuri literare la secţia de limba şi literatură română şi a publicat mai multe articole care tratează probleme din domeniul filologiei române sau cele croate, ca și mai multe traduceri din literatura română, majoritatea în tandem cu Luca-Ioan Frana (Norman Manea, Plicul negru, Dan Lungu, Sînt o babă comunistă!, Mihail Sebastian, De două mii de ani…etc.).
Ivana Olujić
(1976., Sinj) docentica je na Filozofskom fakultetu Sveučilišta u Zagrebu. Drži predavanja iz rumunjske književnosti na studiju Rumunjskoga jezika i književnosti. Objavila je više članaka iz područja rumunjske i hrvatske filologije te više prijevoda rumunjske književnosti, većinom u tandemu s Lucom-Ioanom Franom (Norman Manea, Crna omonica, Dan Lungu, Ja sam baba komunistica!,Mihail Sebastian, Već dvije tisuće godina…itd.).
Adrian Oproiu
(1980, Curtea de Argeş) a absolvit licența și masterul în filosofie la Universitatea din București. A fost profesor de logică și filosofie în Curtea de Argeș și colaborator extern pentru cursurile de literatură română contemporană la Facultatea de Ştiinţe Umaniste şi Sociale a Universităţii din Zagreb. Scrie poezie și proză, traduce din croată în română și invers, în general în tandem cu Ana Brnardić Oproiu sau cu Goran Čolakhodžić. A publicat două volume de poezie, Căpcăunul erbivor (Bucureşti, 2012) și Krajolici, ljudi i ptice (traducere croată, Zagreb, 2017). Este fondatorul revistei culturale Verso. Trăieşte în Zagreb.
Adrian Oproiu
(1980., Curtea de Argeş, Rumunjska) magistrirao je filozofiju na Sveučilištu u Bukureštu. Radio je kao nastavnik filozofije i logike u rodnom gradu i kao vanjski suradnik držao je kolegije iz suvremene rumunjske književnosti na Odsjeku za romanistiku pri Filozofskom fakultetu u Zagrebu. Piše poeziju i prozu, prevodi s hrvatskog na rumunjski jezik i obrnuto, većinom u tandemu s Anom Brnardić Oproiu ili Goranom Čolakhodžićem. Objavio je dvije zbirke pjesama, Căpcăunul erbivor (Bukurešt, 2012) i Krajolici, ljudi i ptice (prijevod s rumunjskog., Zagreb, 2017). Osnivač je dvojezičnog rumunjsko-hrvatskog časopisa za kulturu Verso. Živi u Zagrebu.
COLABORATORI / SURADNICI
Mihaela Štriga Zidarić
(1995., Varaždin) diplomirala je rumunjski i slovački jezik i književnost na Filozofskom fakultetu Sveučilišta u Zagrebu. Tijekom studijačesto je putovala u Rumunjsku, gdje su je oduševili priroda, kultura i, naravno, jezik Rumunja. Iako slika i izrađuje jedinstvene ručne radove, najveće joj je zadovoljstvo prevoditi književna djela na hrvatski jezik. Možda joj se ostvari želja da postane sudski tumač!
Mihaela Štriga Zidarić
(1995., Varaždin) a absolvit limbile română şi slovacă în cadrul Facultăţii de Filosofie din Zagreb. În timpul studiilor a călătorit deseori în România unde a fost impresionată de natura, cultura şi, bineînţeles, de limba română. Îi place să picteze şi sărealizeze manual diverse obiecte unice, dar cea mai mare mulţumire o are atunci când traduce opere literare în limba croată. Poate i se va îndeplini dorinţa de a deveni interpret juridic!
Andra Mura
(1987, Bucureşti) a absolvit facultatea de Limbi ş iLiteraturi Străine (secţia croată – engleză) din cadrul Universităţii Bucureşti. A locuit timp de 2 ani în Zagreb şi Split unde s-a îndrăgostit iremediabil de cultura şi civilizaţia croată. Deşi ulterior a absolvit studii post-universitare de Marketing în cadrul Oxford College of Marketing şi profesează în acest domeniu de peste 10 ani, pasiunea ei pentru limba croată a rămas vie şi traduce în continuare texte literare ori de câteori are ocazia.
Andra Mura
(1987., Bukurešt) diplomirala je na Fakultetu stranih jezika i književnosti (odsjek hrvatski – engleski) Sveučilišta u Bukureštu. Dvije je godine živjela u Zagrebu i Splitu gdje se nepopravljivo zaljubila u hrvatsku kulturu i civilizaciju. Iako je kasnije završila poslijediplomski studij marketinga na Oxford College of Marketing i u tom području radi više od 10 godina, njezina se strast prema hrvatskom jeziku nije ugasila te još uvijek prevodi književne tekstove kad god se ukaže prilika.
Ana Brnardić Oproiu
(1980, Zagreb) este poetă și traducătoare. A publicat cinci volume de poezie, Pana unui înțelept, 1998, Valsul șarpelui, 2005, Facerea păsărilor, 2009 (tradusă în suedeză de Đ. Žarković și publicată de editura Ramus, Malmo, 2016), Urcuș, 2015, Lupul și mesteacănul, 2019. O selecție din poezie a fost tradusă în limba română de Dumitru M. Ion și a fost publicată cu titlul Hotel cu muzicieni (București, 2009). În 2021. a publicat volumul Devant toi le jour (tradus în franceză de V. Mikšić & B. Radić și publicat de editura L’Ollave). Traduce din limba română împreună cu Adrian Oproiu.
Ana Brnardić Oproiu
(1980, Zagreb) pjesnikinja je i prevoditeljica. Objavila je pet knjiga poezije, Pisaljka nekog mudraca (1998), Valcer zmija (2005), Postanak ptica (2009), Uzbrdo (2005) i Vuk i breza (2019). Pjesme su joj prevedene na petanestak jezika, a cjelovite knjige objavljene u Rumunjskoj – Hotel cu muzicieni, 2009, prev. D. M. Ion, Švedskoj – Fåglarnas tillblivelse, 2016, prev. Đ. Žarković i Francuskoj – Devant toi le jour, 2021, prev. V. Mikšić i B. Radić. Prevodi s rumunjskog s Adrianom Oproiuom.
Clara Căpățînă
(r. 1970.) docentica je na studiju hrvatskoga jezika i književnosti na Fakultetu za strane jezike i književnosti Sveučilišta u Bukureštu, gdje radi od osnutka studija. Doktorirala je na temi o prevođenju glagolskoga vida s hrvatskog na rumunjski. Bila je više godina lektorica rumunjskog jezika na Filozofskom fakultetu Sveučilišta u Zagrebu. Autorica je niza članaka iz hrvatskog i rumunjskog jezikoslovlja, ali i nekoliko književnih prijevoda.
Clara Căpățână
(1970, București) este lector la secția de croată a Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, unde lucrează încă de la înființarea secției. Și-a susținut doctoratul cu o temă referitoare la aspectul verbal în croată și modalitățile de redare a acestuia în română. A fost timp de mai mulți ani lector de limba română la Facultatea de Științe Sociale și Umaniste a Universității din Zagreb. Este autoare a mai multor articole din domeniul lingvisticii croate și române, dar și a câtorva traduceri literare.
Silvia Giurgiu
(1981, Câmpia Turzii) este absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, profesoară de științe socio-umane la un liceu din Cluj-Napoca. În prezent este lector de limba română la Facultatea de Științe Umaniste și Sociale a Universității din Zagreb. A publicat articole care tratează probleme din domeniul filologiei și filosofiei. Domeniile sale de interes sunt: estetica, teoria literaturii și teoria argumentării.
Silvia Giurgiu
(1981., Câmpia Turzii) završila je studij na Sveučilištu „Babeș-Bolyi“, Cluj-Napocă. Radi kao profesorica društveno-humanističkih znanosti u jednoj gimnaziji u Cluj-Napoci. Trenutno je lektorica rumunjskoga jezika na Filozofskom fakultetu Sveučilišta u Zagrebu. Objavila je više članaka iz domene filologije i filozofije. Njezina su područja interesa: estetika, teorija književnosti i teorija argumentacije.